Another fucking day of a nightmare..

22-11-2010. Avea sa fie cea mai frumoasa, cea mai reusita, cea mai vesela zi din ultima perioada.
Insa totul s-a sfarsit la orele 21, cand parintii unei fete semanau cu doi dintre domnitorii timpurii ce purtau un razboi cu arme si atacuri prin surprins.
De dimineata, a fost la antrenamentul de atletism, sport pe care-l iubeste, fiind intampinata cu multa dragoste de catre antrenorii ei pe care nu i-a mai vazut de aproape jumatate de an, sau mai mult.
Dupa orele 10-11 totul incepea sa decurga din ce in ce mai bine. Fara certuri cu prieteni, fara certuri cu parinti, fara note proaste, fara vesti proaste, fara nimic altceva ce putea ruina acea zi minunata.
Ajunsa la scoala, statea in banca ei, impreuna cu prietenul. Obosita dar inca avea starea necesara pentru glume si chestii care te fac sa te simti bine, sa fii in apele tale, sa te simti in largul tau.
Trecuse ziua de scoala, acea fata venea cu zambetul pe buze spre casa, asteptand cu nerabdare ziua cand va fi la fel ca si aceasta.
Cum spuneam, ora 21 a facut ca totul sa se strice. Incepu cearta. Tipete, plansete, urlete, injuraturi, jigniri, batai de joc, toate erau niste cuvinte spurcate aruncate de catre parinti unul la adresa celuilalt. "De maine nu te mai vad aici!" , "Nu m-ai iubit, nu ma iubesti si nu cred ca ai sa ma iubesti in viata vietilor tale, idiot mincinos ce esti!", "Vagaboanda ce nu se mai satura sa ii faca lumea pe plac, iesi du-te-n mortii ma-ti!" . Cam acestea erau lucrurile aruncate in vant, aiurea, de catre ei. Nu se gandeau putin la suferinta ce i-o provocau copilului lor, cum ca acesta ar vrea sa-si dea si viata numai ca ei sa nu se mai certe.
Lacrimi scurse pe obraz, buze tremurand, mintea parca vroia sa scape de acolo, locul ce semana cu un iad, in adevaratul sens al cuvantului.
Si cand te gandesti ca acea fata eram chiar eu, da, eu, fata simpla ce isi dorea sa scape din infern.
Dupa cateva sferturi de ceas, s-a facut liniste. Parca cerul s-a ridicat de pe mine, iar eu am inceput sa zbor. Ma simteam atat de bine si parca atat de rau.